AVIZ

referitor la proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările

și completările ulterioare

 

          Analizând proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.189 din 16.06.2021 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D522/16.06.2021,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

          În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

          Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect modificarea Legii nr.129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, în vederea transpunerii dispozițiilor art.3 din Directiva (UE) 2019/2177 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2019 de modificare a Directivei 2009/138/CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II), a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare și a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

3. Din punctul de vedere al dreptului Uniunii Europene, proiectul intră sub incidența reglementărilor subsumate normelor din segmentul legislativ al Spațiului de libertate, securitate și justiție, în sectorul – Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală și vamală.

În raport de obiectul specific de reglementare, la nivelul dreptului european derivat prezintă incidență directă dispozițiile Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei  act juridic european relevant în domeniu, ale cărei prevederi au fost transpuse deja la nivelul legislației naționale de profil, prin prevederile Legii nr.129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și ale Legii nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere dispozițiile art.288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În urma adoptării Directivei (UE) 2019/2177 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2019 de modificare a Directivei 2009/138/CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II), a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare și a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului având în vedere obligațiile ce revin României ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, se impune transpunerea în legislația internă a acestor dispoziții, în termenul prevăzut la art.4 din Directivă, respectiv până la data de 30 iunie 2021.

În esență, modificările aduse normelor Directivei (UE) 2015/849 stabilesc, printre altele, înlocuirea sintagmei „AES” (Autoritatea Europeană de Supraveghere) cu sintagma „ABE” (Autoritatea Bancară Europeană), în sensul acordării unui nou rol Autorității Bancare EuropeneABE”) în prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, așa cum prevede art.1 din capitolul I („Instituirea și cadrul juridic al Autorității Bancare Europene”) din Regulamentul (UE) nr.1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei.

Din acest punct de vedere, în contextul  îndeplinirii obligațiilor ce incumbă României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, procesul elaborării, promovării și respectiv, al adoptării unui proiect de act legislativ, apt să asigure transpunerea dispozițiilor conținute în Directiva (UE) 2019/2177 este un demers pe deplin justificat având, totodată, menirea de a îmbunătăți cadrul legal național în această problematică, pe coordonatele racordării acestuia la actualele exigențe europene în domeniu.

4. Având în vedere uzanța normativă, din finalul titlului trebuie eliminată expresia „cu modificările și completările ulterioare”.

5. La partea introductivă a art.I, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, expresia „cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr.589 din 18 iulie 2019” trebuie înlocuită cu sintagma „publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.589 din 18 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare”.

6. La pct.1, precizăm că, potrivit art.59 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, modificarea trebuie să cuprindă în întregime textul vizat, cuprins în articol, astfel încât intervenția legislativă trebuie să aibă drept obiect modificarea integrală a alin.(3) al art.1, și nu doar ultima teză a acestuia.

Pentru acest motiv, partea introductivă a pct.1 trebuie reformulată, astfel:

          „1. La articolul 1, alineatele (3) și (12) vor avea următorul cuprins:”.

În continuare se vor reda, în întregime, textele celor două alineate.

7. La pct.2, întrucât intervențiile legislative preconizate prin sunt doar de natura modificărilor, iar dispoziția de modificare se regăsește în partea introductivă a art.I, din cuprinsul părții dispozitive trebuie eliminată expresia „se modifică și”.

Observația este valabilă și pentru părțile dispozitive ale pct.3 - 5.

 8. La pct.3, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, partea dispozitivă trebuie reformulată, astfel:

          „3. La articolul 24, alineatul (8) va avea următorul cuprins”.

Totodată, textul propus trebuie să debuteze cu marcajul „(8)”.

9. La partea dispozitivă a pct.5, pentru rigoare normativă, termenul „preambulul” trebuie înlocuit cu sintagma „partea introductivă”.

10. La art.II, apreciem că stabilirea unei date exacte pentru intrarea în vigoare a prezentului proiect nu poate fi realizată în această etapă, întrucât depinde de durata procedurii legislative.

Prin urmare, sugerăm reanalizarea textului în cauză, având în vedere că data propusă este 30 iunie 2021.

11. La mențiunea de transpunere, având în vedere Tabelul de concordanță, este de analizat dacă, pentru un spor de rigoare normativă, nu ar trebui indicate exclusiv normele din cuprinsul art.3 care au necesitat transpunerea. Precizăm că, în această situație, partea de debut a textului trebuie reformulată, astfel: „Prin prezenta lege se transpun prevederile art.3 pct.2, 5, pct.6 lit.(a), pct.7 lit.(a), pct.9 și 10 din Directiva (UE) 2019/2177 ...”.

Pe de altă parte, pentru o informare completă, în finalul textului trebuie inserată expresia „publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.334 din 27 decembrie 2019”.

 

 

 

PREȘEDINTE

 

Florin IORDACHE

 

 

 

București

Nr.446/16.06.2021